Paralelă între viață și artă, ImperfectCity Aarhus: Acceptarea imperfecțiunii în spațiile urbane și sănătatea mintală

Imperfecțiunea orașelor, catalizator al schimbării

Un principiu crucial în planificarea urbană este proiectarea pe termen lung. Planificarea urbană sustenabilă implică luarea în considerare a nevoilor generațiilor viitoare, anticiparea schimbărilor și crearea unor orașe adaptabile. Acest principiu stă la baza ImperfectCity Aarhus, un proiect inovator care reimaginează mediile urbane prin acceptarea imperfecțiunilor lor inerente.

Inspirat de filosofia conform căreia orașele nu sunt niciodată perfecte și nici nu ar trebui să fie, proiectul provoacă ideile convenționale despre designul urban, promovând incluziunea și sustenabilitatea. Răspunsul la aceste provocări este esențial pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Pactul Verde European și în alte priorități ale Comisiei Europene. 

Conectarea îngrijirii și traumei cu mediul construit

Proiectul este profund ancorat în conceptul de îngrijire, atât la nivel uman, cât și structural. Așa cum subliniază Judith Butler, filozof și teoretician de gen american, recunoașterea vulnerabilității și interdependenței noastre comune este esențială pentru cultivarea unei societăți având la baza grija pentru cei din jurul nostru.

Pentru ImperfectCity, acest principiu se traduce prin crearea unor spații urbane care reflectă și susțin complexitatea experienței umane, în special pentru cei marginalizați de stigmatul asociat sănătății mintale. Clădirea brutalistă Kulturhus Bunkeren (KB), care fusese inițial destinată demolării, devine un simbol al acestei filosofii. Transformarea sa într-un spațiu rezilient la schimbările climatice și orientat spre comunitate nu servește doar ca adăpost fizic, ci și ca refugiu metaforic pentru persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală.

Cu toate acestea, căutarea unui oraș mai sustenabil și mai plin de viață, care își îmbrățișează imperfecțiunile, este vizibilă peste tot în Aarhus.

Profund reflectată în proiectul ImperfectCity Aarhus, expoziția „Art and Life” a lui Ron Mueck la Muzeul de Artă ARoS Aarhus, împreună cu colecția de artă a Muzeului Ovartaci, explorează în mod unic teme precum vulnerabilitatea, experiența umană și percepțiile societății.

Dacă ImperfectCity Aarhus redefinește spațiile urbane și provoacă stigmatele legate de sănătatea mintală, sculpturile lui Mueck oferă o nouă perspectivă asupra corpului uman, surprinzând momente de profundă vulnerabilitate – de la trauma și miracolul nașterii până la realitățile copleșitoare ale maternității.

În mod similar, colecția Muzeului Ovartaci, care cuprinde aproximativ 12.000 de lucrări, dintre care 850 sunt expuse, pune în prim-plan opera lui Louis Marcussen, cunoscut sub numele de Ovartaci. Fost pacient psihiatric, Ovartaci și-a folosit arta pentru a contesta viziunea convențională asupra bolilor mintale.

Prin stilul său distinctiv, lucrările lui Ovartaci reflectă atât experiențele sale personale, cât și condiția umană în ansamblu, evidențiind complexitatea minții și granițele adesea difuze dintre luciditate și nebunie.

Împreună, aceste expresii artistice și inițiative ne determină să reconsiderăm percepția noastră asupra imperfecțiunii—fie că este vorba despre structura orașelor, fragilitatea corpurilor noastre sau profunzimile minții umane. Ele dezvăluie faptul că adevărata frumusețe și înțelegere apar adesea din acceptarea defectelor și complexităților inerente ale vieții.

Discutând cu Mia Lejsted, directoarea Muzeului Ovartaci, o organizație parteneră în proiectul ImperfectCity, devine evident cât de importantă este această clădire pentru comunitatea locală.

Fiind primul rezident al Kulturhus Bunkeren (KB), muzeul a creat un atelier creativ destinat membrilor comunității care se confruntă cu provocări de sănătate mintală, transformând spațiul într-un mediu sigur și primitor—dincolo de exteriorul dur al structurii brutaliste.

Spațiile publice ca arenă pentru îngrijire și sprijin reciproc

Spațiile publice joacă un rol esențial în construirea unor comunități bazate pe grijă, deoarece sunt accesibile și egalitare. Ele facilitează conexiunile, convivialitatea și apariția unei vieți colective autentice.

În cazul ImperfectCity, renovarea clădirii KB nu este doar un efort de conservare, ci o transformare a acestui spațiu într-un centru comunitar dinamic. Inspirat de practicile inovatoare ale Greater London Council din anii 1980, care au democratizat participarea culturală prin prioritizarea vocilor marginalizate, ImperfectCity își propune să creeze un spațiu public incluziv, adaptabil la nevoile diverse ale locuitorilor săi.

Cele trei principii directoare pentru ca UE să adopte o abordare holistică asupra sănătății mintale, conform European Health Union Priorities (2019 - 2024), sunt: prevenție adecvată și eficientă, acces la îngrijiri și tratamente de calitate, la prețuri accesibile, precum și reintegrarea în societate după recuperare.

Activitatea desfășurată la Kulturhus Bunkeren (KB) de către Skejby Rangers, sub conducerea lui Stig Christensen, reflectă perfect aceste principii. Skejby Rangers, operând din Kulturhus Bunkeren, își propune să creeze locuri de muncă pentru adulții vulnerabili, inclusiv pentru tinerii adulți, angajând exclusiv persoane cu o capacitate de muncă redusă, care altfel ar fi marginalizate pe piața muncii. De la înființarea organizației, au fost create peste 40 de noi locuri de muncă, demonstrând impactul său semnificativ în promovarea incluziunii sociale.

Proiectul ImperfectCity adoptă o abordare Q-Helix, reunind actori din diverse sectoare—autorități publice, societate civilă, mediul academic și industrie. Acest cadru colaborativ este esențial pentru abordarea celor trei aspecte fundamentale ale proiectului: sustenabilitate, incluziune și estetică.

• Sustenabilitate: Parteneriatul cu Ramboll Denmark și Skejby Rangers se axează pe implementarea unor soluții inovatoare de reziliență climatică pentru clădirea KB, în conformitate cu principiile New European Bauhaus (NEB). Expertiza acestora în practici de construcție sustenabilă și analiza ciclului de viață asigură că renovarea clădirii se va desfășura cu un impact minim asupra mediului.
• Incluziune: Organizații precum SIND Raadgivning, FGU Aarhus și Erhverv Aarhus contribuie la inovația socială a proiectului prin facilitarea reintegrării în societate a tinerilor vulnerabili din punct de vedere mintal. Prin ocuparea unor locuri de muncă adaptate sănătății mintale și implicarea directă în proiect, aceste organizații creează oportunități care ajută tinerii să își reconstruiască încrederea în sine și să stabilească conexiuni sociale.
• Estetică: Muzeul Ovartaci și Școala de Arhitectură din Aarhus utilizează metode artistice pentru a interacționa cu grupurile-țintă și pentru a educa publicul despre arhitectura brutalistă. Prin evidențierea valorii culturale și istorice a acestor clădiri, proiectul urmărește să schimbe percepția publicului—de la a le considera „inestetice” sau „nedorite” la a le aprecia ca simboluri unice ale identității urbane.

Abordarea așa-numitelor „probleme complexe”^₁ (wicked problems) legate de inegalitatea urbană, stigmatizarea sănătății mintale și dezvoltarea durabilă necesită un cadru care să integreze multiple perspective și expertize. Aarhus a adoptat o abordare bazată pe inovația sistemică, care implică:

• Eforturi colaborative: Implicarea actorilor din sectoare diverse pentru a crea un limbaj și o înțelegere comună asupra acestor probleme complexe.
• Cartografierea sistemelor: Analiza compoziției materiale și sociale a sistemelor existente pentru a identifica oportunități de schimbare transformativă.
• Soluții inovatoare: Elaborarea unor soluții care tratează cauzele fundamentale ale acestor probleme, nu doar simptomele lor.

Această abordare recunoaște că, deși nu există soluții definitive pentru astfel de provocări adânc înrădăcinate, ele pot fi gestionate eficient printr-un focalizare strategică, gândire inovatoare și un angajament ferm față de incluziune.

Spre un viitor urban mai incluziv și sustenabil

Pe măsură ce ImperfectCity continuă să evolueze, acesta devine un exemplu despre cum putem construi orașe incluzive și estetice—unde fiecare clădire și fiecare persoană își găsesc un loc valoros.

În concordanță cu convingerea Eurocities că „Nu există sănătate fără sănătate mintală. Și nu există sănătate mintală fără crearea unui mediu prietenos și incluziv pentru toți, inclusiv pentru persoanele marginalizate și vulnerabile”, după cum afirmă Annette Christie, Consilier al orașului Glasgow și Președinte al Eurocities Social Affairs Forum, ImperfectCity demonstrează rolul esențial pe care îl joacă orașele în promovarea bunăstării mintale.

Așa cum subliniază Michaela Lednova, șefa departamentului de Afaceri Sociale din Eurocities, ”Bunăstarea unui oraș nu este măsurată doar prin infrastructura și economia sa, ci și prin coeziunea socială, sănătatea mintală și fericirea locuitorilor săi.”

^[1] Termenul „probleme complexe” (wicked problems) se referă la provocări sociale sau de mediu dificile de definit, fără soluții clare și care implică multiple părți interesate cu perspective diferite. Aceste probleme sunt adesea interconectate cu alte provocări, ceea ce le face și mai dificil de abordat. Ele tind să reziste soluțiilor simple și pot evolua în timp, pe măsură ce apar noi informații.

În contextul orașului Aarhus, Danemarca, „problemele complexe” sunt probabil legate de provocări urbane, sociale sau de mediu specifice. Aarhus este cunoscut pentru angajamentul său în dezvoltarea urbană progresistă, inițiativele de sustenabilitate și planificarea comunitară incluzivă.