Impactul crizei energetice
Criza energetică a agravat și mai mult problemele locative ale Budapestei. Creșterea costurilor cu energia a făcut ca locuitorii să își permită mai greu să plătească utilitățile de bază, aruncându-i pe mulți în sărăcie energetică. Acest fenomen apare atunci când gospodăriile nu sunt în măsură să mențină un nivel adecvat de încălzire, răcire, iluminat și alte servicii energetice la un cost rezonabil. Pe măsură ce prețurile la energie continuă să crească, din ce în ce mai mulți locuitori ai Budapestei sunt nevoiți să aleagă între plata facturilor la energie și alte nevoi esențiale, exacerbând astfel stresul financiar general și nesiguranța locuinței.
Proiectul AHA Budapesta: O viziune pentru schimbare
Recunoscând nevoia urgentă de a aborda aceste probleme interconectate, municipalitatea din Budapesta a lansat proiectul „Locuințe accesibile pentru toți” (AHA Budapest). Această inițiativă, sprijinită de Inițiativa Urbană Europeană (EUI), vizează revitalizarea pieței locuințelor de închiriat din oraș și furnizarea de soluții durabile la criza locuințelor și a energiei.
Printr-o abordare integrată, proiectul urmărește să creeze în cadrul municipalității o agenție multidisciplinară pentru locuințe, care să abordeze nevoile în materie de locuințe în mod holistic, multisectorial. Aceasta se va concentra pe dezvoltarea de soluții inovatoare pentru a sprijini persoanele care au nevoie de locuințe sau pe cele cu risc de excluziune. Serviciile agenției se vor extinde de la mobilizarea proprietăților publice neutilizate și transformarea acestora în opțiuni de locuințe la prețuri accesibile până la mecanisme de prevenire a evacuărilor.
Interviu cu Balint Misetics, consilier politic principal în cadrul municipalității din Budapesta
Puteți să ne descrieți nevoile și provocările cu care se confruntă Budapesta în materie de locuințe?
Locuințele sunt incontestabil esențiale pentru viața, mijloacele de subzistență, calitatea vieții, autonomia și securitatea oamenilor. Impactul locuințelor se extinde dincolo de un simplu adăpost; acesta influențează în mod semnificativ sănătatea mintală a locuitorilor și accesul la serviciile esențiale, afectând în același timp venitul disponibil. În consecință, accesul echitabil la locuințe rămâne un aspect esențial al bunăstării umane.
Dacă examinați creșterea prețurilor locuințelor începând cu 2018 în orașe precum Varșovia, Praga, Zagreb, Ljubljana și Viena, Budapesta se detașează în top. În special la nivel mondial, dintre cele 150 de orașe mari din această perioadă, Budapesta a înregistrat un an cu cea mai mare creștere a prețurilor locuințelor, urmat de un an cu a doua cea mai mare creștere. Între timp, chiriile au crescut semnificativ și în sectorul chiriilor private din Budapesta.
În consecință, deoarece atât creșterea chiriilor, cât și a prețurilor locuințelor a depășit creșterea salariilor sau a veniturilor în general, acest lucru a dus la deteriorarea generală a accesibilității locuințelor. Astfel, pe de o parte, locuințele au devenit inaccesibile pentru o parte din ce în ce mai mare a societății - o problemă care se extinde mult dincolo de grupurile cu venituri mici. Pe de altă parte, există în continuare o urgență în ceea ce privește abordarea nevoilor celor care suferă sau sunt amenințați de cea mai gravă privare de locuință: lipsa unei locuințe.
M-am implicat personal în această problemă, deoarece am lucrat împreună cu persoanele fără adăpost într-o organizație comunitară de bază înainte de a deveni funcționar public și sunt încă implicată în munca de teren cu familiile amenințate cu evacuarea și în activitățile de informare cu cei care dorm în stradă în timpul lunilor de iarnă.
Care este agenda municipalității în ceea ce privește accesibilitatea locuințelor?
În cartea sa fundamentală privind politica socială din perioada interbelică, Rezső Hilscher a susținut că punctul de plecare al oricărei politici sociale este locuirea: unde locuiesc oamenii. Din păcate, această perspectivă a fost pierdută de atunci. Din 1990, politica în domeniul locuințelor din Ungaria a neglijat în mod sistematic și consecvent sectorul locuințelor publice sau sociale, precum și accesibilitatea și securitatea sectorului de închiriere privat.
În schimb, municipalitatea a acordat în mod constant prioritate locuințelor în cadrul documentelor sale strategice, concentrându-se pe consolidarea sectorului de închiriere la prețuri accesibile. În ceea ce privește lipsa de adăpost, noua strategie a municipalității pornește de la principiul că lipsa de adăpost este, în primul rând, o problemă de accesibilitate a locuințelor și, prin urmare - în loc să se concentreze aproape exclusiv pe furnizarea de ajutor de urgență prin intermediul băncilor de alimente sau al adăposturilor - ar trebui să se acorde mult mai multă atenție și resurse prevenirii, precum și furnizării de locuințe la prețuri accesibile pentru cei care nu au adăpost.
Având în vedere că politica în domeniul locuințelor a guvernului central se limitează încă la acordarea de sprijin pentru proprietarii de locuințe prin intermediul unor programe care favorizează în mod sistematic segmentele mai înstărite ale societății, iar majoritatea competențelor și resurselor legislative relevante se află fie la nivelul parlamentului, fie la nivelul autorităților locale de la nivelul districtelor, municipalitatea din Budapesta înoată împotriva curentului. Impactul COVID-19 a exacerbat provocările, solicitând autorităților locale eforturi ample de gestionare a crizei, afectând în același timp bugetele din cauza recesiunii economice. În plus, reducerile ajutoarelor sociale impuse de guvernul central au pus și mai mult la încercare resursele locale. Cu toate acestea, credem că merită să încercăm să folosim la maximum marja de libertate pe care municipalitatea încă o mai are.
În ciuda sensibilizării sporite obținute prin activism și intervențiile comunității politice - în special prin evidențierea problemelor din cadrul politicilor - punerea efectivă în aplicare pe teren rămâne insuficientă. Acest lucru se datorează parțial unor motive politice; de exemplu, politicienilor le este mai ușor să discute despre criza locuințelor accesibile decât să adopte măsuri precum limitarea închirierilor turistice pe termen scurt, care ar putea supăra alegătorii mai înstăriți care beneficiază de astfel de proprietăți.
Care sunt profilurile emergente ale celor care au nevoie de locuințe?
Discursul privind rata ridicată a proprietății și consecințele sale politice evidențiază adesea inegalitățile de avere, inegalitățile între generații și mobilitatea forței de muncă. Cu toate acestea, un aspect esențial, dar subestimat, se referă la nepăsarea și neglijarea pe termen lung a problemelor legate de accesibilitatea și caracterul informal al sectorului închirierilor private. Aceste preocupări rămân ignorate, deoarece afectează o parte relativ mică a societății.
De obicei, chiriașii se împart în două categorii: tineri adulți cu venituri mai mari care închiriază temporar din motive de mobilitate și gospodării cu venituri mai mici care nu pot deține o proprietate. Acest din urmă grup se confruntă cu o nesiguranță extremă, dar rămâne marginalizat din punct de vedere politic, deoarece adesea nici măcar nu poate vota la alegerile locale din cauză că nu are o adresă permanentă unde locuiește efectiv.
În plus, scăderea accesibilității locuințelor afectează segmente mai largi ale societății, dincolo de cei săraci. De exemplu, există mai multe segmente mari ale pieței muncii în care chiar și salariile medii sunt mai mici decât chiriile medii combinate cu costurile de subzistență de bază; astfel, mulți lucrători se confruntă cu dificultăți financiare, deși nu sunt considerați săraci în conformitate cu standardele tradiționale.
În consecință, există un număr din ce în ce mai mare de persoane care se luptă cu costurile locuințelor, deși nu sunt clasificate ca persoane cu venituri mici sau sărace - o problemă în creștere care necesită atenție atât în ceea ce privește politicile distributive, cât și reglementarea pieței.
Ce vă propuneți să realizați prin proiectul AHA și care credeți că sunt provocările?
În ciuda punctelor forte istorice ale Ungariei în ceea ce privește politica în domeniul locuințelor în urmă cu un secol, eforturile actuale sunt în urma multor alte orașe europene, chiar și în regiune. În consecință, găsirea unui teren comun între nevoile locale presante și ceea ce este perceput ca „inovație” la nivelul UE rămâne dificilă, dar esențială pentru a asigura finanțarea atât de necesară pentru revitalizarea politicii municipale în domeniul locuințelor.
În timp ce cererea de locuințe la prețuri accesibile este în esență nesfârșită, politicile reale care vizează extinderea sectorului locuințelor la prețuri accesibile sunt extrem de rare. Soluția pe termen lung, dezvoltarea de noi unități de locuințe publice/sociale, necesită o mulțime de investiții inițiale și este, de asemenea, percepută ca fiind o întreprindere riscantă, deoarece istoricul guvernelor centrale și de stat relevă întârzieri frecvente și depășiri semnificative ale costurilor în proiectele de dezvoltare imobiliară.
Cu toate acestea, această investiție specifică are un statut privilegiat în rândul liderilor orașului, fiind un proiect pilot care demonstrează nu numai obiectivele politice ale orașului, ci și fezabilitatea unor astfel de proiecte, chiar înainte de primirea fondurilor structurale mai substanțiale ale UE (înghețate în prezent din cauza preocupărilor legate de statul de drept). Toți cei implicați sunt hotărâți să asigure finalizarea la timp și acuratețea. Principala provocare identificată se referă la sustenabilitatea financiară, preocupările cu privire la eventualele depășiri ale bugetului fiind proeminente.
Deși recunoașterea acestor preocupări poate părea banală, având în vedere caracterul lor comun în proiectele de achiziții publice - care se confruntă adesea cu procese lungi și costuri exagerate - temerile rămân relevante pentru executarea cu succes a unor astfel de inițiative. În ciuda acestor provocări, există motive de optimism în ceea ce privește eforturile municipalității în domeniul locuințelor.
Dar proiectul în sine este mult mai complex, iar dezvoltarea de noi unități de închiriere la prețuri accesibile prin reconversia unei proprietăți publice nerezidențiale neutilizate este doar unul dintre elementele sale. Printre obiectivele-cheie se numără detectarea timpurie și răspunsul prompt la problemele legate de locuințe, alături de furnizarea unui sprijin mai eficient decât serviciile disponibile anterior. Multe dintre reglementările necesare au fost deja încorporate în ordonanțele locale pentru a facilita aceste schimbări. În acest caz, principala provocare este măsura în care municipalitatea va fi capabilă să extindă sistemul de avertizare timpurie și serviciile asociate dincolo de propriii chiriași - ceea ce va necesita cooperarea altor părți interesate, inclusiv a municipalităților districtuale și a serviciilor publice. Aceste eforturi contribuie, de asemenea, la unul dintre obiectivele strategice ale municipalității: consolidarea prevenirii lipsei de adăpost.
În timp ce rezultatele recentelor alegeri municipale au asigurat continuitatea angajamentului municipalității de a-și asuma un rol proactiv în abordarea problemei accesibilității locuințelor, constrângerile bugetare generale se înăspresc, prin urmare este cu atât mai important ca municipalitatea să se poată baza pe finanțarea dedicată a EUI pentru a face progrese mult așteptate în domeniul politicii privind locuințele.
