EU City Lab privind mobilitatea activă: De la discuții la exemple concrete

EUI
European Urban Initiative
09/12/2025
Urban Themes
Dialoghaus “Dialog im Dunkeln”

Text

Evenimente importante


Pe parcursul a două zile de ateliere, vizite la fața locului și schimburi practice, participanții au explorat soluții practice, au împărtășit lecții învățate și au descoperit noi modalități de a face mersul pe jos, ciclismul și transportul incluziv o parte vibrantă a vieții urbane de zi cu zi.

Evenimentul a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea lui Christoph Holstein, secretar de stat la Ministerul de Interne și Sport din Hamburg, care a subliniat legătura strânsă dintre mobilitatea activă – mersul pe jos și cu bicicleta – și un stil de viață activ și sănătos în orașe. Această introducere a pregătit terenul pentru discursul principal și discuția din cadrul mesei rotunde, intitulată „Mișcare diferită, viață mai bună: revoluția mobilității active”. Marianne Weinreich, expert în mobilitate activă, a subliniat că mobilitatea activă permite crearea de orașe viabile, incluzive, libere și implicate. Ea a subliniat că, atunci când orașele sunt proiectate pentru a fi viabile, ele acordă prioritate oamenilor; când sunt incluzive, toată lumea se poate deplasa în siguranță; când sunt libere, comunitățile beneficiază de mai puțin zgomot, poluare și inactivitate; iar când sunt implicate, ele favorizează legături mai puternice între oameni și mediul lor urban.

Text

Evenimente importante


Galeria Mobilității Active: Învățând de la un oraș la altul
Orașe precum Bruxelles, Faenza, Turku, Coimbra, Pombal, Varaždin și Hamburg au prezentat postere care ilustrau proiecte inovatoare de mobilitate activă din cadrul EUI, UIA și URBACT, evidențiind acțiunile locale, lecțiile învățate și transferabilitatea către alte contexte.

Text

Lecții valoroase din discuțiile din cadrul Galeriei Mobilității Active: Orașe din întreaga Europă care deschid calea

 

  • În cazul Bruxelles-ului (BE), discuțiile s-au concentrat pe schimbarea comportamentală, accesibilitate, intermodalitate și realocarea spațiului urban. Eforturile de comunicare ale orașului și stimulentele precum scutirile fiscale pentru bicicletele cu motor pe benzină au stârnit reflecții asupra modului de extindere a participării, asigurând în același timp rezultate incluzive și măsurabile.
  • Discuțiile pe marginea practicii prezentate de orașul Varaždin (HR) au evidențiat provocările și oportunitățile cu care se confruntă orașele mai mici. Angajamentul politic, în special din partea primarului, a fost recunoscut ca un punct forte care stimulează intervenții eficiente, la scară mică. Adaptarea măsurilor la realitățile locale s-a dovedit esențială pentru succes.
  • Discuția privind experiența orașului Pombal (PT) s-a concentrat pe schimbarea comportamentală și eforturile continue ale orașului de a se îndepărta de o cultură auto profund înrădăcinată. Schimbul de opinii a evidențiat o conștientizare clară a barierelor culturale și economice și a necesității unei comunicări transparente, a unui acces echitabil și a incluziunii intergeneraționale.
  • Turku (FI): Discuțiile au abordat schimbarea comportamentală, siguranța și intermodalitatea. Probleme precum utilizarea benzilor de autobuz, naveta mixtă pentru studenți și siguranța rutieră în timpul iernii au subliniat necesitatea unei planificări pe tot parcursul anului și a flexibilității operaționale.
  • Faenza (IT): Orașul s-a remarcat prin abordarea participativă și metodele creative de implicare. Mecanismele de feedback și gamificarea au fost considerate instrumente puternice pentru încurajarea implicării cetățenilor și îmbunătățirea siguranței.
  • Coimbra (PT): Discuția s-a concentrat pe planificarea bazată pe date. Utilizarea strategică a datelor de către oraș a fost recunoscută ca fiind o bază pentru dezvoltarea de servicii de mobilitate incluzive, adaptabile și bazate pe dovezi.
  • Hamburg (DE): Discuțiile s-au axat pe schimbarea comportamentală, accesibilitate și gestionarea datelor. Participanții s-au întrebat dacă administrațiile orașelor au capacitatea tehnică de a gestiona volume mari de date și au explorat zonele fără mașini cu restricții de timp din jurul școlilor ca o soluție potențială pentru realocarea spațiului.
     

Text

Vizite de studiu – Experiența mobilității active în Hamburg


După o dimineață plină de schimburi de idei și inspirație, participanții au pornit să vadă exemple reale în Hamburg.

Text

Concluzii cheie ale EU City Lab


Dincolo de discuțiile specifice fiecărui oraș, din schimburile de opinii au reieșit mai multe concluzii, oferind reflecții valoroase asupra modului în care orașele europene promovează mobilitatea durabilă și incluzivă: 

  • Schimbarea comportamentului: schimbarea comportamentului în materie de mobilitate rămâne o provocare din cauza obiceiurilor înrădăcinate și a „mentalității auto” persistente. Rutina zilnică, comoditatea și barierele legate de costuri îngreunează tranziția. Cu toate acestea, orașele au demonstrat că, prin comunicare clară, implicare locală și planificare realistă, rezistența poate fi transformată treptat în participare.
  • Accesibilitate și incluziune: Faenza, ca parte a rețelei Econnecting URBACT, a demonstrat că accesibilitatea crește prin participare. Prin proiectarea în comun cu cetățenii, tinerii și angajatorii a soluțiilor de mobilitate, orașul a încurajat asumarea responsabilității și implicarea. Combinarea instrumentelor digitale cu interacțiunea umană s-a dovedit esențială pentru a ajunge la diverse grupuri și pentru a face din incluziune o responsabilitate comună.
  • Intermodalitate și transfer modal: Pombal a ilustrat modul în care schimbarea comportamentală depinde de gradul de pregătire a infrastructurii. Progresul pe termen lung necesită alinierea infrastructurii, culturii și comunicării, astfel încât modurile durabile să devină alegerea firească.
  • Legături urban-rural: conexiunea dintre orașe și regiunile înconjurătoare este adesea slăbită de serviciile rare și datele limitate. Planul regional al orașului Turku a arătat cum integrarea sistemelor de ticketing, bike sharing și a standardelor de proiectare între municipalități poate consolida coeziunea. În mod similar, utilizarea de către Coimbra a datelor regionale din 19 orașe a demonstrat cum colaborarea la scară largă poate ghida investiții mai inteligente.
  • Realocarea spațiului public și zonele cu trafic redus: realocarea cu succes a spațiului depinde de comunicare, incluziune și beneficii locale vizibile. Orașele care integrează puncte de referință pentru comunitate – precum cafenele, ateliere sau locuri publice de relaxare – evită gentrificarea și favorizează acceptarea. Implementarea treptată și comunicarea transparentă ajută locuitorii să se adapteze și să accepte mediile cu trafic redus.
  • Siguranța: a fost o temă recurentă în toate orașele. În Faenza, îmbunătățirile au apărut mai degrabă prin co-creare decât prin aplicarea legii, în timp ce abordarea Vision Zero a Bruxelles-ului a combinat o limită de viteză de 30 km/h în întreg orașul, monitorizare strictă și audituri de siguranță pentru toate infrastructurile noi. Ambele exemple au arătat că siguranța reală se bazează pe un design incluziv și pe colaborarea bazată pe date.

Text

Surse de informații și pașii următori


Laboratorul de politici al EUI privind mobilitatea integrată și activă a continuat cu o serie de grupuri de discuții online, menite să valideze și să îmbogățească concluziile inițiale, să încurajeze învățarea reciprocă și să implice comunitatea mai largă a mobilității urbane.

Primul webinar, „Sub suprafață: infrastructura și sistemele care susțin mobilitatea activă” (10 noiembrie 2025), a explorat modul în care orașele îmbunătățesc siguranța, accesibilitatea și eficiența prin măsuri operaționale și de infrastructură.

Al doilea webinar, „Schimbarea mentalităților: căi comportamentale și incluzive către mobilitatea activă” (21 noiembrie 2025), s-a concentrat pe schimbarea comportamentală și incluziune. Acesta a explorat modul în care comunicarea, participarea și accesul echitabil pot determina o schimbare culturală pe termen lung către mersul pe jos, ciclism și alte moduri active de transport.

Dacă l-ați ratat, toate prezentările și înregistrările webinarelor pot fi găsite pe pagina dedicată evenimentelor EUI!

See also