De la evaluare la acțiune. Descrierea unei căi pentru restaurarea pădurilor urbane

CONTEXTUL: AGLOMERAREA VARAZDIN-LUDBREG ȘI PARCUL FORESTIER DRAVA

Parcul forestier Drava este o zonă ecologică și de recreere vitală din cadrul aglomerației urbane Varaždin-Ludbreg din nord-vestul Croației. Această regiune este renumită pentru patrimoniul său cultural bogat, semnificația sa istorică și frumusețea sa naturală, parcul oferind un coridor verde esențial care leagă cele două orașe.

Localizarea aglomerării Varazdin-Ludbreg. Sursă: Elaborare proprie pe baza hărții OMS

AGLOMERAREA VARAZDIN-LUDBREG

Această aglomerare urbană combină vibrația culturală a orașului Varaždin cu semnificația istorică și spirituală a orașului Ludbreg, creând un centru dinamic de tradiție și modernitate.

Cunoscut drept Orașul Barocului, Varaždin este renumit pentru arhitectura sa bine conservată și viața culturală vibrantă. Printre reperele cheie se numără fortăreața Orașului Vechi și Cimitirul Varaždin, renumit pentru designul său artistic. Orașul găzduiește anual Špancirfest, atrăgând numeroși vizitatori cu diverse programe culturale.

Ludbreg, adesea denumit Centrul Lumii, este cunoscut pentru o legendă locală care sugerează că se află în inima unor cercuri concentrice care îl leagă de alte orașe globale. Orașul este, de asemenea, un important loc de pelerinaj datorită unui miracol euharistic raportat în 1411. Castelul Batthyány găzduiește o capelă care comemorează acest eveniment.

Conform recensământului din 2021, Varaždin are o populație de aproximativ 43.999 de locuitori, în timp ce Ludbreg numără 8.477 de locuitori

PARCUL FORESTIER DRAVA

Situat de-a lungul râului Drava, Parcul Forestier Drava face parte din Rezervația Biosferei Mura-Drava-Dunăre și din rețeaua Natura 2000, subliniind importanța sa ecologică. Parcul cuprinde diverse habitate, inclusiv păduri inundabile, zone umede și pajiști, care susțin o gamă largă de specii de plante și animale. Acesta servește drept spațiu verde esențial pentru locuitorii din Varaždin și Ludbreg, oferind oportunități de recreere, educație și conservare a naturii.

Cu toate acestea, parcul se confruntă cu provocări precum degradarea habitatului, speciile invazive și impactul schimbărilor climatice. Abordarea acestor probleme este esențială pentru conservarea biodiversității și menținerea rolului său de paradis natural pentru populațiile urbane din jur.

Fotografie din dronă a parcului forestier Drava. Sursă: CFRI

EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A PĂDURII

Primul pas în implementarea InterACT Green este o evaluare cuprinzătoare a stării de sănătate a pădurii și a ecosistemului. În această secțiune, vom începe prin a prezenta metodologia utilizată de Institutul croat de cercetare forestieră - partenerul responsabil pentru această componentă a proiectului - pentru a efectua evaluarea. Vom prezenta apoi principalele constatări ale studiului, urmate de o analiză a dinamicii care stă la baza și modelează situația actuală.

METODOLOGIE

Evaluarea stării de sănătate a Parcului forestier Drava a utilizat tehnici avansate de teledetecție și inspecții pe teren pentru a evalua starea vegetației, sănătatea arborilor și răspândirea speciilor invazive. Principalele instrumente și metodologii aplicate în această evaluare includ:

• Evaluarea vizuală a arborilor (VTA): Metoda de evaluare vizuală a arborilor (Visual Tree Assessment - VTA), dezvoltată de Mattheck și Breloer în 1994, este o abordare larg acceptată în evaluările de sănătate din silvicultură pentru evaluarea vitalității arborilor și identificarea problemelor structurale. Această metodă implică trei etape: o inspecție vizuală inițială, o analiză detaliată și teste de diagnosticare, dacă este necesar. VTA evaluează integritatea structurală și semnele de boală sau degradare prin examinarea anomaliilor din trunchi, coronament și sistemul radicular. Prin observarea atentă a formei trunchiului, a densității coronamentului și a stării de sănătate a ramurilor, VTA identifică problemele vizibile, cum ar fi dezvoltarea fungică, cavitățile și decăderea ramurilor, care pot indica riscuri de sănătate subiacente. Această abordare s-a dovedit deosebit de valoroasă pentru evaluarea speciilor din Parcul Forestier Drava, cum ar fi frasinul, care prezintă semne externe de decădere, și molidul, unde infestarea cu gândaci a condus la subțierea vizibilă a coronamentului și la decăderea ramurilor.
• Imagini multispectrale cu dronă și analiza NDVI: Evaluarea a utilizat imagini multispectrale capturate de drone pentru a efectua o analiză la scară largă a stării de sănătate a vegetației din parc. Imaginile multispectrale implică captarea de date în diferite benzi spectrale, inclusiv roșu și infraroșu apropiat, care sunt esențiale pentru calcularea indicelui de vegetație diferențiat normalizat (NDVI). NDVI este un indicator fiabil al stării de sănătate a vegetației, cu valori cuprinse între -1 și +1, unde valorile mai mari indică o vegetație densă și sănătoasă, iar valorile mai mici sugerează stres sau vegetație rară.

În Parcul Forestier Drava, datele NDVI au ajutat la identificarea zonelor care se confruntă cu un stres semnificativ al vegetației. Valorile NDVI scăzute, sub 0,5, marcate în culori mai deschise, au identificat regiuni cu vegetație subțiată sau degradată, care se corelează cu zonele afectate de specii invazive sau în care pierderea coronamentului a dus la o acoperire rară a solului. În schimb, valorile NDVI ridicate, apropiate de 1, au evidențiat o vegetație sănătoasă și densă, în special în secțiunile neperturbate ale parcului. Această distincție a permis o abordare direcționată în identificarea zonelor care necesită restaurare sau monitorizare suplimentară.

• Anchete pe teren pentru cartografierea speciilor invazive: Anchetele la fața locului au completat tehnicile de teledetecție, oferind observații directe ale răspândirii și densității speciilor invazive, cum ar fi socul (Acer negundo). Echipele de pe teren au înregistrat amploarea acoperirii invazive a solului, în special în zonele cu copertină limitată, care inhibă regenerarea naturală a speciilor indigene. Aceste observații au confirmat constatările NDVI și au informat cu privire la prioritizarea zonelor de intervenție.

REZULTATELE EVALUĂRII

Evaluarea stării de sănătate a Parcului Forestier Drava, realizată de Institutul Croat de Cercetări Forestiere, a evidențiat mai multe probleme semnificative care afectează sănătatea pădurii, în special în rândul anumitor specii de arbori și în zonele dominate de vegetație invazivă.

Declinul speciilor ne-native

• Arbori de molid: Evaluarea indică o deteriorare gravă a sănătății molidelor, care au fost introduse artificial în parc. Din cauza habitatului inadecvat și a condițiilor climatice locale, mulți molizi sunt slăbiți fiziologic și cedează atacurilor gândacilor de scoarță ai molidului (Ips typographus). Acești gândaci infestează în primul rând arborii stresați, iar prezența lor a dus la dispariția generalizată a molidului, necesitând îndepărtarea arborilor afectați.

Sănătatea arborilor indigeni

• Plopii albi: Plopii albi prezintă în general o stare bună de sănătate și sunt larg răspândiți în parc. Cu toate acestea, mulți prezintă semne de infestare cu vâsc alb (Viscum album), o plantă parazită care se atașează de ramuri și absoarbe apă și nutrienți. Prezența vâscului este notabilă atât în zonele nordice, cât și în cele sudice, iar dacă nu este gestionată, aceasta poate slăbi treptat arborii afectați.
• Arbori de frasin: Frasinii din parc prezintă simptome ale maladiei de dispariție a frasinului (Hymenoscyphus fraxineus), cu coroane subțiate și ramuri uscate. Această infecție fungică a dus la deteriorarea extensivă a arborilor și se așteaptă ca mulți frasini să moară în sezoanele următoare, fiind necesară îndepărtarea lor.

Proliferarea speciilor invazive

• Răspândirea speciilor invazive, în special socul de pădure (Acer negundo), reprezintă o provocare semnificativă în stratul de sol, în special în secțiunile degradate în care a avut loc subțierea coronamentului. Aceste plante invazive depășesc vegetația nativă, complicând eforturile de regenerare și reducând biodiversitatea parcului.

Degradarea structurală și vegetația dominată de tufișuri

• Evaluarea a constatat că, în zonele cu acoperire slabă cu arbori, vegetația arbustivă a proliferat, ducând la o structură forestieră simplificată. Acest peisaj dominat de tufișuri nu are structura verticală și orizontală necesară pentru a susține o gamă variată de specii. Dezechilibrul favorizează creșterea invazivă și limitează evoluția naturală către o pădure matură, stabilă din punct de vedere ecologic.

Regenerare naturală limitată

Anumite zone, în special cele copleșite de acoperirea invazivă a solului și de creșterea densă a tufișurilor, prezintă o regenerare naturală redusă sau inexistentă. Prevalența speciilor invazive și a vegetației ierboase de la nivelul solului inhibă creșterea arborilor tineri indigeni, subliniind necesitatea unei intervenții active pentru restabilirea florei indigene și sprijinirea refacerii biodiversității.

DINAMICA CARE STĂ LA BAZA STĂRII PRECARE DE SĂNĂTATE

Declinul sănătății Parcului forestier Drava este influențat de o interacțiune complexă între climă, specii invazive, factori de stres biotici și abiotici și activități umane. Și anume:

• Impactul schimbărilor climatice: Schimbările climatice au intensificat factorii de stres de mediu asupra ecosistemelor forestiere, în special prin creșterea temperaturilor și modificarea tiparelor de precipitații. Aceasta a condus la condiții de secetă mai frecvente, care slăbesc arborii și le sporesc vulnerabilitatea la dăunători și boli. În ultimii ani, valurile prelungite de căldură și regimurile neregulate de precipitații, precum cele înregistrate în sezoanele de vară 2022 și 2024, au provocat stres fiziologic, în special la speciile de molid neautohtone, creând condiții ideale pentru apariția dăunătorilor.
• Proliferarea speciilor invazive: Mai multe specii de plante invazive, cum ar fi socul de pădure (Acer negundo) și nucul negru (Juglans nigra), s-au răspândit în parc. Aceste specii domină adesea zonele cu vegetație nativă slăbită, perturbând și mai mult structura pădurii și biodiversitatea. În plus față de plantele invazive, ciuperca de decolorare a frasinului Hymenoscyphus fraxineus a avut un impact devastator asupra populațiilor de frasin, provocând o dispariție generalizată și mortalitatea arborilor. Persistența acestui agent patogen este deosebit de îngrijorătoare din cauza capacității sale de a se răspândi rapid și de a infecta arborii sănătoși.
• Dăunători și agenți patogeni: Gândacii de scoarță ai molidului (Ips typographus) și gândacul de stejar (Corythucha arcuata) au contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la declinul arborilor. Molidul, deja slăbit de condițiile pedoclimatice nepotrivite, este foarte susceptibil la infestarea cu gândacul de scoarță. Gândacul de stejar, un dăunător invaziv din America de Nord, a afectat speciile de stejar prin reducerea suprafeței foliare, ceea ce diminuează capacitatea fotosintetică și sănătatea generală a copacului. Împreună, acești factori de stres biotic au dus la un declin accentuat al vitalității speciilor de arbori indigene și neindigene deopotrivă.
• Impactul uman și practicile istorice de plantare: Introducerea speciilor alogene, cum ar fi molidul și nucul negru, a avut ca scop istoric creșterea valorii estetice a parcului. Cu toate acestea, aceste specii nu se adaptează la clima locală, ceea ce le face vulnerabile la dăunători și boli. În plus, activitatea umană, inclusiv traficul pietonal și compactarea solului, a degradat calitatea solului în anumite zone, limitând și mai mult regenerarea naturală. Această influență istorică și continuă a omului a creat un mediu în care vegetația nativă se luptă să se dezvolte.
• Factori de stres abiotici și degradarea solului: Factorii abiotici, cum ar fi solul compactat și sărac în nutrienți, care rezultă parțial din intervenția omului, au contribuit, de asemenea, la problemele de sănătate ale pădurilor. În zonele compacte, aerarea solului este limitată, ceea ce împiedică dezvoltarea rădăcinilor și absorbția nutrienților. Aceste condiții favorizează acoperirea invazivă a solului, care împiedică regenerarea naturală a speciilor native de arbori. Efectul cumulativ al acestor factori abiotici subminează reziliența pădurii, făcând tot mai dificilă susținerea unui ecosistem divers și stabil.

UNDE SĂ INTERVENIM PENTRU A RECUPERA PĂDUREA?

Strategia de regenerare a Parcului Forestier Drava este axată pe prioritizarea zonelor în care intervenția va restabili cel mai eficient echilibrul ecologic și biodiversitatea parcului. Au fost identificate cincisprezece parcele-cheie pentru regenerare direcționată pe baza unor criterii specifice care reflectă cele mai presante provocări ale pădurii și fezabilitatea recuperării pe termen lung. Principalele criterii pentru selectarea acestor zone includ:

• Degradarea arboretului: Au fost prioritizate zonele în care structurile verticale și orizontale ale pădurii au fost compromise semnificativ, adesea din cauza uscării sau a morții naturale a arborilor. Aceste arborete degradate sunt lipsite de complexitatea stratificată esențială pentru susținerea unor habitate diverse pentru fauna sălbatică, ceea ce face ca restaurarea lor să fie o prioritate.
• Starea de sănătate: O atenție deosebită a fost acordată secțiunilor cu specii de conifere uscate, în special molidul importat. Molidul, care nu este originar din acest ecosistem, a demonstrat o vulnerabilitate ridicată la condițiile locale, ceea ce a dus la reducerea rezistenței și la creșterea susceptibilității la boli și dăunători.
• Predominanța vegetației stufoase fără un strat de arbori: Parcelele în care predomină vegetația densă și stufoasă în absența unui coronament de arbori maturi au fost marcate pentru intervenție. Aceste zone sunt lipsite de structura ecologică care susține biodiversitatea și sunt predispuse la un dezechilibru ecologic suplimentar fără o restaurare activă.
• Prezența abundentă a speciilor invazive: Zonele în care speciile invazive s-au înrădăcinat extensiv în stratul de sol reprezintă o amenințare gravă la adresa florei indigene. Aceste specii invazive concurează agresiv cu plantele locale, reducând biodiversitatea și inhibând regenerarea naturală.
• Absența sau imposibilitatea întineririi naturale: Zonele cu buruieni în care regenerarea naturală a pădurilor este absentă sau improbabilă au fost, de asemenea, alese pentru intervenție activă. Fără intervenție, aceste zone rămân într-o stare degradată, incapabile să progreseze prin succesiune naturală către un ecosistem forestier matur.

Strategia de intervenție implică îndepărtarea speciilor invazive, a arborilor morți sau nesănătoși și a speciilor de conifere alogene. Prin orientarea către aceste zone prioritare, proiectul urmărește să promoveze regenerarea naturală, să sporească diversitatea structurală și să faciliteze restabilirea florei indigene. În următorii doi ani, aproximativ 7% din suprafața pădurii va fi abordată prin această abordare de restaurare treptată, creând premisele pentru un parc forestier Drava rezistent și echilibrat din punct de vedere ecologic.

Zone selectate pentru regenerarea pădurilor. Sursă: CFRI

CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE PENTRU ORAȘE

Evaluarea Parcului Forestier Drava realizată în cadrul proiectului InterACT Green oferă perspective valoroase pentru orașele care se angajează în eforturi similare de restaurare și gestionare a spațiilor verzi urbane. Deși proiectul se află într-un stadiu incipient, câteva lecții-cheie din faza de evaluare pot ghida alte orașe care se confruntă cu provocări comparabile.

• Evaluarea cuprinzătoare a sănătății ca bază: Utilizarea evaluării vizuale a arborilor (Visual Tree Assessment - VTA) și a imaginilor multispectrale NDVI cu dronă s-a dovedit esențială pentru înțelegerea detaliată a stării de sănătate a pădurilor, ghidând configurarea inițială a practicilor de gestionare specifice. Acest lucru evidențiază valoarea utilizării din timp a diverselor instrumente de evaluare pentru a obține o imagine clară a sănătății ecosistemelor. Pentru orașele care demarează proiecte similare, investiția în aceste instrumente poate conduce la strategii mai eficiente, bazate pe date, pentru gestionarea pădurilor. În cazul unor bugete limitate, deși imaginile obținute cu ajutorul dronelor permit obținerea de date de o calitate mai bună și la o rezoluție mai mare, browserul ecosistemului Copernicus Data Space oferă acces la datele de observare a Pământului și de mediu - furnizate de constelațiile Copernicus Sentinel, misiunile contribuitoare, datele tehnice auxiliare, datele la cerere și multe altele - pentru o varietate de aplicații, de la monitorizarea mediului și gestionarea dezastrelor la planificarea urbană și agricultură.
• Stabilirea unor criterii clare de intervenție: Criteriile de prioritizare - cum ar fi identificarea zonelor cu degradare a arboretului, prezență ridicată a speciilor invazive și regenerare naturală insuficientă - oferă orașelor un model de alocare strategică a resurselor. Concentrarea de la început asupra zonelor cu impact ridicat poate contribui la maximizarea beneficiilor ecologice, chiar și atunci când resursele sunt limitate. Definirea unor criterii bazate pe condițiile locale permite orașelor să stabilească obiective de intervenție specifice care pot evolua pe măsură ce se dezvoltă practicile de gestionare.
• Măsuri timpurii de control al speciilor invazive: Evaluarea a evidențiat o prezență semnificativă a speciilor invazive, cum ar fi socul și nucul negru, subliniind necesitatea unei gestionări proactive. Combaterea speciilor invazive la începutul proiectului poate preveni degradarea în continuare și poate crea condiții favorabile refacerii vegetației native. Orașele care gestionează păduri urbane ar trebui să ia în considerare stabilirea unor protocoale de monitorizare și control al speciilor invazive ca parte a practicilor lor fundamentale.
• Atenuarea impactului uman de la bun început: Constatările referitoare la compactarea solului și la provocările reprezentate de speciile alogene evidențiază importanța echilibrării accesului recreațional cu sănătatea ecologică. Orașele pot beneficia de pe urma planificării unor măsuri timpurii de minimizare a impactului uman, cum ar fi desemnarea căilor de acces și protejarea zonelor sensibile. Încorporarea inițiativelor de sensibilizare a publicului în practicile de gestionare poate contribui la obținerea sprijinului comunității pentru eforturile de conservare. În această direcție, PLATFORMA în curs de dezvoltare în cadrul InterACT Green promite să joace un rol crucial.
• Pregătirea pentru factorii de stres legați de climă: Deși intervențiile specifice sunt încă în faza de planificare, evaluarea evidențiază influența schimbărilor climatice asupra sănătății arborilor și a populațiilor de dăunători, în special în rândul speciilor alogene. Orașele care inițiază proiecte de spații verzi urbane ar trebui să anticipeze factorii de stres legați de climă prin selectarea unor specii rezistente și prin punerea în aplicare a unor practici de gestionare adaptivă care pot răspunde la condițiile de mediu schimbătoare.

În general, rezultatele evaluării stării de sănătate a parcului forestier Drava oferă o bază solidă pentru stabilirea unor practici de gestionare specifice în cadrul pădurilor urbane. Deși mai rămâne mult de lucru, abordarea proiectului InterACT Green oferă un model promițător pentru orașele care doresc să dezvolte strategii rezistente și bazate pe date pentru gestionarea spațiilor verzi, promovând sănătatea ecologică și durabilitatea de la zero.