De la valoarea publică la proiecte bancabile
Prima sesiune, intitulată „Infrastructura și serviciile publice ecologice bancabile: o abordare practică”, a explorat modul în care orașele pot transforma ambițiile ecologice în proiecte de investiții viabile.
Moderatorul Jaroslav Mysiak, directorul Centrului Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice, a dat tonul discuției, subliniind că „reziliența urbană și bunăstarea cetățenilor reprezintă randamentul final al investiției”.
Ana-Maria Mitroi-Ciobica, de la Banca Europeană de Investiții (BEI), a subliniat motivul pentru care modelele tradiționale de rentabilitate a investițiilor nu reușesc să surprindă valoarea totală a soluțiilor bazate pe natură. Ea a remarcat că infrastructura verde „creează valoare publică – îmbunătățind calitatea aerului, reducând efectele inundațiilor, îmbunătățind sănătatea cetățenilor – dar aceste aspecte sunt rareori reflectate în bilanțul unui oraș”.
Ea a prezentat abordarea în trei etape a BEI — consultanță, finanțare și inovare — concepută pentru a ajuta orașele să redefinească valoarea, să combine subvențiile și împrumuturile și să dezvolte instrumente personalizate care să monetizeze beneficiile sociale și de mediu. Pregătirea, indicatorii și parteneriatele au fost evidențiate ca pietre de temelie ale bancabilității.
„Reziliența urbană și bunăstarea cetățenilor reprezintă randamentul final al investiției.”
Jaroslav Mysiak, director al Centrului Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice
Orașe în tranziție: perspectiva orașelor Bruxelles și Ostrava
Etienne Aulotte, reprezentând Bruxelles Environnement, a prezentat rezultatele unui sondaj realizat în cadrul parteneriatului: peste 70 % dintre orașele europene rămân puternic dependente de finanțarea publică pentru infrastructura verde. Complexitatea administrativă, guvernanța fragmentată și capacitatea financiară limitată au fost menționate ca obstacole majore în calea accesului la capital privat.
Pentru a deschide noi căi, Etienne a susținut că orașele trebuie să „regândească captarea veniturilor” – de la creșterea valorii proprietăților și beneficiile pentru sănătate până la parteneriate cu sectoare precum imobiliarele și asigurările. Aceste randamente indirecte, a remarcat el, pot transforma proiectele ecologice „nefinanțabile” în investiții viabile.
Din orașul Ostrava, Dušan Pöllich a prezentat perspectiva unui oraș postindustrial care se reinventează utilizând infrastructura verde-albastră. Metodologia și fișele de proiect ale orașului Ostrava ghidează atât actorii publici, cât și cei privați în proiectarea de soluții bazate pe natură, în timp ce harta sa interactivă a intervențiilor ecologice servește ca instrument de comunicare și implicare. Cu toate acestea, a subliniat el, procesele decizionale îndelungate, obstacolele de reglementare și gradul scăzut de conștientizare al investitorilor încă împiedică colaborarea cu sectorul privat.
De câtă natură avem nevoie? Transformarea datelor în acțiuni de ecologizare urbană
A doua sesiune, intitulată „De câtă natură avem nevoie în orașele noastre? Transformarea datelor în acțiuni de ecologizare urbană”, moderată de Marino Cavallo, reprezentant al Nuovo Circondarion Imolese, a mutat accentul de la finanțare la dovezi.
Prezentând o versiune preliminară a metodologiei ESPON-GILL, Yoann Clouet, expert la Institutul pentru Excelență Urbană, a introdus un instrument scalabil pentru cuantificarea cererii de infrastructură verde, ajutând orașele să identifice unde este cea mai mare nevoie de natură și pentru ce servicii ecosistemice.
Prin combinarea seturilor de date locale și la nivel UE, precum Copernicus și Urban Atlas, abordarea urmărește să armonizeze indicatorii și să acopere lacunele de date, oferind orașelor un cadru clar pentru a demonstra, monitoriza și prioritiza investițiile verzi în conformitate cu Regulamentul UE privind refacerea naturii.
„Deficitul de finanțare rămâne uriaș, iar administrațiile locale trebuie să aibă un cuvânt de spus în elaborarea viitoarelor cadre de finanțare ale UE.”
Paola Lepori, expert în politici la ICLEI Europe
De la date la decizii: perspective din practică și politică
Bo Van Besien, reprezentând orașul Roeselare, a ilustrat modul în care acest oraș belgian de dimensiuni medii utilizează instrumentele Portalului climatic flamand pentru a modela impactul și a planifica investițiile în diferite scenarii climatice. Unul dintre acestea arată că menținerea nivelurilor actuale de reziliență necesită aproximativ 2 milioane de euro pe an, evitând astfel daune climatice viitoare în valoare de aproape 10 milioane de euro — o dovadă puternică care justifică investițiile municipale.
Dintr-o perspectivă politică mai largă, Paola Lepori, expert în politici la ICLEI Europe, a subliniat că provocarea nu mai este aceea de a demonstra valoarea soluțiilor bazate pe natură, ci de a le extinde și susține. Ea a evidențiat proiectul Urban Nature Plans+ și Pactul pentru natura urbană din Berlin ca exemple de orașe care conduc implementarea Regulamentului privind refacerea naturii. Cu toate acestea, ea a avertizat că „deficitul de finanțare rămâne vast — iar administrațiile locale trebuie să aibă un cuvânt de spus în elaborarea viitoarelor cadre de finanțare ale UE. ”
Pașii următori: conectarea dovezilor și investițiilor
Împreună, cele două sesiuni au prezentat o imagine completă — de la indicatorii de necesitate la mecanismele de finanțare. Parteneriatul Greening Cities va continua să-și perfecționeze metodologia de cuantificare a cererii de infrastructură verde și Laboratorul de inovare pentru finanțarea infrastructurii verzi, ambele acțiuni cheie ale Planului său de acțiune.
Rezultatele vor culmina cu publicarea, în 2026, a Greening Cities Partnership Playbook, care va oferi orașelor instrumente practice, studii de caz și recomandări de politici pentru accelerarea agendei de refacere a naturii.
După cum a remarcat unul dintre participanți, „datele ne spun unde să acționăm, iar finanțarea ne spune cum”. Obiectivul parteneriatului este de a se asigura că orașele europene pot în sfârșit să facă ambele lucruri.
