Romania

Planificarea urbană și teritorială

În România, activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel național este coordonată de Guvern, care stabilește, în baza strategiilor naționale de dezvoltare, linii directoare, politici sectoriale, programe și proiecte prioritare.

Consiliul județean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel județean. Consiliul județean stabilește orientările generale privind amenajarea teritoriului și organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților, prin inițierea și aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului județean și zonal.

Consiliul local coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism desfășurată pe teritoriul unității administrative locale și asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităților componente ale comunei sau orașului.

Politica urbană națională

Primul document strategic de politică urbană a României a fost adoptat de Guvern în 2022 pentru perioada 2022-2035.

Politica urbană a României 2035 este un set coordonat de decizii de politică pentru planificarea, finanțarea, dezvoltarea, gestionarea și susținerea orașelor de toate dimensiunile, printr-un proces colaborativ de împărțire a responsabilităților la toate nivelurile de guvernanță și bazat pe implicarea tuturor actorilor urbani interesați, inclusiv a societății civile și a sectorului privat.

Scopul Politicii urbane a României este să creeze un cadru de politici care să ofere instrumentele necesare zonelor urbane să răspundă provocărilor globale contemporane, precum schimbările climatice, decalajul digital sau recenta pandemie COVID-19. Astfel, propunerile pentru politica urbană națională transpun și adaptează abordările globale prevăzute de Noua Agendă Urbană, Agenda 2030, Noua Cartă de la Leipzig și Pactul verde european, avansând următoarele patru dimensiuni:

• un oraș verde și rezilient;
• un oraș productiv și competitiv;
• un oraș echitabil și incluziv;
• un oraș bine guvernat.

Beneficiarii direcți ai Politicii urbane a României sunt autoritățile locale, însă beneficiarii indirecți sunt cetățenii, scopul final al actului normativ fiind îmbunătățirea oportunităților și serviciilor oferite de orașe și în sens mai extins creșterea nivelului de trai în zonele urbane.